Tipul dumneavoastră de abonament nu vă permite accesul la toate facilităţile modulului
Accesul restricţionat la toate facilităţile modulului

Număr articole 676 <


Filtre


Categorii

Caută text în rezultate

Autori
  • Cezarina Purec-Popescu (Moraru) (1)
  • Dinu Ostavciuc (4)
  • Constantin Rusnac (3)
  • Ioana Nicolae (50)
  • Irina Maria Lăpădat (2)
  • Cristina Mihaela Salcă Rotaru (1)
  • Ionel Didea (2)
  • Diana Maria Ilie (4)
  • Nelu Dorinel Popa (8)
  • Ioana Șoldea (1)
  • Ioan Popa (1)
  • Mihail C. Barbu (3)
  • Răzvan-Gabriel Dalu (11)
  • Alexandru-Sorin Ciobanu (1)
  • Eduard Constantin (6)
  • Anca Niță (17)
  • Bogdan Buneci (5)
  • Georgeta Crețu (5)
  • Ilie Dumitru (3)
  • Marieta Safta (1)
  • Roxana Matefi (16)
  • Darius Sebastian Cupu (2)
  • Brîndușa Gorea (1)
  • Oana Voica Nagy (1)
  • Ioana Toncean-Luieran (1)
  • Liviu Constantin (2)
  • Loredana-Elena Holmanu (2)
  • Valentin Ticea (1)
  • Lacrima Bianca Luntraru (1)
  • Robert-Adrian Deliu (3)
  • Manuela Sîrbu (6)
  • Mihaela Pătrăuș (2)
  • Ngo Makendi Bassonog Babette (1)
  • Costică Ciocan (3)
  • Luiza Lungu (1)
  • Alina Teacă (2)
  • Ileana-Denisa Știrbulescu (1)
  • Georgeta Alina Ușurelu (2)
  • Mihaela Gabriela Durnescu (Prăjanu) (1)
  • Ioan Gârbuleț (2)
  • Andrada Pascu (1)
  • Ioana-Anamaria Filote-Iovu (6)
  • Nasty Vlădoiu (6)
  • Gabriel Manu (7)
  • Lacrima Rodica Boilă (2)
  • Silviu-Dorin Şchiopu (11)
  • Tudorel Toader (1)
  • Camelia Mihaela Bobașu (1)
  • Augustin Fuerea (2)
  • Camelia Maria Cezara Ignătescu (2)
  • Cezar Cioacă (1)
  • Ionuț Daniel Tănase (1)
  • Nadia-Cerasela Aniței (7)
  • Eugeniu Piterschi (2)
  • Ana Cucerescu (2)
  • Ștefan-Gelu Fumureanu (1)
  • Carmen Lazăr (4)
  • Mălina-Alexandra Șerban (2)
  • Maria-Magdalena Bârsan (3)
  • Radu Zidaru (4)
  • Titus Prescure (2)
  • Georgeta-Bianca Spîrchez (11)
  • Ioana Păcurariu (9)
  • Mihaela-Adriana Oprescu (3)
  • Ioan Leș (1)
  • Daciana Gianina Ignuța (Bordea) (1)
  • George Domocoș (2)
  • Valerian Vlangăr (1)
  • Adriana Delia Vlaicu (1)
  • Andrada-Georgiana Marin (4)
  • Mircea Duțu (1)
  • Ioan Vasilică (3)
  • Teodor Bodoașcă (4)
  • Cristian Alexandru Mitroi (5)
  • Ion Drabineac (3)
  • Gheorghe Costache (2)
  • Marin Voicu (1)
  • Teodora Elena Zaldea (1)
  • Anjie Goh (2)
  • Ovidiu Predescu (4)
  • Doru Ioan Cristescu (1)
  • Victor Cătălin Enescu (1)
  • Alexandra-Luiza Ionescu (1)
  • Liviu-Bogdan Ciucă (2)
  • Claudiu Florinel Augustin Ignat (2)
  • Mălina Tebieș (6)
  • Ovidiu Ioan Dumitru (1)
  • Bogdan Bărbuceanu (1)
  • Alexandru Podlesnii (1)
  • Ramona Duminică (5)
  • Elena Emilia Ștefan (1)
  • Răzvan Horațiu Radu (2)
  • Mirela Carmen Dobrilă (1)
  • Ionuț-Alexandru Toader (2)
  • George-Cristian Ioan (1)
  • Claudia Lascateu (1)
  • Adela Safta (3)
  • Lavinia Popescu (3)
  • Marian Enache (2)
  • Denisa Barbu (2)
  • Grigore Ardelean (7)
  • Mădălina Voican (1)
  • Cristinel Ghigheci (1)
An
  • 2020 (110)
  • 2021 (112)
  • 2022 (130)
  • 2023 (117)
  • 2024 (102)
  • 2025 (105)
Luna
  • Ianuarie (47)
  • Februarie (60)
  • Martie (52)
  • Aprilie (52)
  • Mai (62)
  • Iunie (57)
  • Iulie (59)
  • August (59)
  • Septembrie (61)
  • Octombrie (67)
  • Noiembrie (59)
  • Decembrie (41)
Categorii
  • Ştiri juridice (5)
  • Varia (83)
  • Drept Financiar, Fiscal şi Bancar (7)
  • Drept Penal şi Procesual Penal (64)
  • Revista Universul Juridic (676)
  • Jurisprudență CEDO (4)
  • Dreptul Muncii şi Dialogului Social (9)
  • Drept Civil şi Procesual Civil (83)
  • Drept Internaţional (12)
  • GDPR (7)
  • Societăţi, Afaceri şi Insolvenţă (2)
  • Drept Administrativ şi Constituţional (9)
  • UJ - COVID-19 (5)
  • Studenți (1)
  • Achiziții publice (2)
  • Dreptul Familiei (9)
  • Arbitraj şi Mediere (3)
  • Executare silită (2)
  • Senior-editori (13)
  • Opinii (2)
  • Drept Procesual Penal (9)
  • Drept contravențional (2)
  • Jurisprudență (2)
  • Insolvență (3)
  • Mediatori (2)

Tip act

Tip publicatie

Tip emitent

Domeniu

1. Construcția juridică a răspunderii civile a inteligenței artificiale

UJ Premium | | 10 decembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și AI |

Expansiunea inovațiilor moderne care utilizează inteligența artificială și care au capacitatea de a funcționa autonom devine direct proporțională cu posibilitatea acesteia de a comite erori sau greșeli care să cauzeze prejudicii persoanelor în cauză.

2. Unele considerații practice privind excepțiile de necompetență în materie penală

UJ Premium | | 09 decembrie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal și Revista Universul Juridic |

Determinarea competenței în materie penală reprezintă una dintre garanțiile esențiale ale unui proces echitabil și ale funcționării legale a justiției. În doctrină s-a arătat că prin competență se înțelege însușirea unei cauze penale de a fi instrumentată de un anumit organ judiciar.

3. Corelația dintre traficul de droguri și falsul de monede ca forme de criminalitate organizată

UJ Premium | | 03 decembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept penal |

Criminalitatea organizată reprezintă totalitatea infracțiunilor săvârșite de membrii unor grupuri infracționale bine structurate, cu ierarhii și reguli precise, care acționează în stil mafiot, în scopul de a obține câștiguri materiale importante.

4. Falsificarea documentelor, între imaginar și realitate

UJ Premium | | 28 noiembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept penal |

Viața cotidiană ne dovedește că în fiecare zi falsificăm acte. De ce facem aceasta afirmație gravă? Pentru că nu de puține ori auzim expresia „Semnează aici în locul lui X! Nu este nicio problemă! Este plecat și mă grăbesc să depun documentația!”, „Știi PIN-ul! Scoate suma din bancomat!”. Și nu de puține ori considerăm că a semna în locul altei persoane, fără a aveam mandat expres în acest sens, este un lucru „normal”. Problema falsificării actelor a căpătat amploare în societatea modernă, datorită numărului mare de acte care circulă. Folosim acte tipărite, dactilografiate, manuscris, imprimat în alte moduri (xerox, laser etc.)

5. Recidiva internațională și efectele juridice ale hotărârilor de condamnare străine în dreptul penal român

UJ Premium | | 20 noiembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept penal și Drept internațional public |

Recidiva internațională poate fi definită, în dreptul penal român, ca fiind acea formă a recidivei, în care primul termen constă într-o hotărâre definitivă de condamnare pronunțată de o instanță străină pentru o faptă prevăzută și de legea penală română...

6. Libertatea de exprimare în era tehnologiei digitale avansate – certitudini și incertitudini juridice

UJ Premium | | 18 noiembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și AI |

În era digitală, una din cele mai inedite provocări o reprezintă reglementarea normativă a producerii și utilizării inteligenței artificiale (IA), stabilirea unui cadru juridic internațional și național care să asigure dezvoltarea unor modele de inteligență artificială de încredere, dar fără a sufoca însă inovația și progresul tehnologic.

7. Convergențe privind dreptul de proprietate în materia arendării. Elemente de constituționalitate

UJ Premium | și | 17 noiembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept civil |

Mecanismele, metodele și frecvența cu care statul prin autorități locale și nu numai își face cunoscute reglementările ce vizează drepturile și obligațiile persoanelor care dețin în arendă bunuri ori sunt arendași este deopotrivă în interesul contribuabilului partener și actor în atragerea corectă a veniturilor la bugetul de stat, în acord cu beneficiile venitului astfel obținut din arendă.

8. O situație procedurală atipică în ceea ce privește conexarea și disjungerea ulterioară a două cauze, dintre care una civilă și una de contencios administrativ

UJ Premium | | 14 noiembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept procesual civil |

Conexitatea, așa cum a fost concepută de legiuitorul român are ca premisă existența a două sau mai multe litigii purtate între aceleași părți sau împreună cu altele și a unei strânse legături sub aspectul obiectului și al cauzei acestora. Este drept că textul nu distinge și nici nu ar trebui să o facă în legătură cu natura juridică a proceselor care pot fi conexate ci, dimpotrivă, care nu ar putea comporta o asemenea operațiune procedurală. Astfel, apare ca necesară și definitorie calificarea naturii juridice a fiecăreia dintre pricini pentru a se stabili dacă admiterea excepției de conexitate este în primul rând posibilă juridic – bunăoară față de specializarea unui complet de judecată sau a unei secții din cadrul instanței –, iar în al doilea rând dacă măsura este necesară și oportună soluționării unitare a acestora.

9. Rolul judecătorului în procesul penal – jucător sau arbitru?

UJ Premium | și | 07 noiembrie 2025
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal și Revista Universul Juridic |

Acuzarea și apărarea sunt, într-o interpretare generică a procesului penal, lipsită de tehnicitate, părțile procesului, cei doi oponenți, adversari ai confruntării judiciare. Având ca misiune protejarea securității colective, acuzarea are un rol preponderent investigativ, constructiv, concretizat în activitatea de reificare, prin intermediul probelor, a realității din trecut. Prin opoziție, apărarea, având drept scop prezervarea dreptului la libertate, urmărește, de regulă, destructurarea poziției acuzării, prin combaterea argumentelor acesteia, având, astfel, un rol preponderent distructiv, de anihilare, răstălmăcire a adevărului judiciar prezentat de acuzare.

10. Recurs în casație admis. Nu, infracțiunea de fraudă fonduri europene nu este o infracțiune de pericol. Distincția dintre fraudă, nereguli și abateri

UJ Premium | | 31 octombrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept penal |

Prezentul articol se dorește a fi, în fapt, un succint comentariu la o decizie de speță, respectiv Decizia penală nr. 450/RC/2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 12.09.2024. El a fost apreciat ca fiind necesar și, sperăm noi și util, deoarece, prin decizia amintită, instanța de recurs în casație, analizând condițiile constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, a invalidat o orientare jurisprudențială, precum și viziunea Ministerului Public cu privire la tipicitatea acestei fapte, viziune în care neregulile și abaterile sunt asimilate fraudelor și în care nu se acorda nicio relevanță cerinței referitoare la prejudiciul produs și nici atingerii scopului final al finanțării și, anume, implementarea proiectului.

11. Punctul de joncțiune dintre aflarea adevărului, drept condiție sine qua non, și riscul latent al erorii judiciare în procesul penal - Audierea martorului

UJ Premium | și | 30 octombrie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal și Revista Universul Juridic |

În arhitectura procesului penal, instituția audierii martorilor a constituit un pilon de bază în ceea ce privește edificarea adevărului judiciar, încă din dreptul roman, moment în care aceasta se regăsea într-o configurație incipientă, rudimentară, și până în prezent, dar evoluând în raport cu dezvoltarea și avansarea perpetuă a sistemelor de drept, consolidându-se astfel ca un vector nodal în demersul epistemologic al procesului penal, prin prisma importanței sale vitale pentru conturarea realității faptice supuse evaluării judiciare, materializată prin capacitatea declarațiilor de a completa, corobora, adeveri, consolida celelalte mijloace de probă, contribuind, în acest fel și în mod decisiv la conturarea unei imagini clare și coerente asupra circumstanțelor cauzei.

12. Medierea și arbitrajul litigiilor de muncă

UJ Premium | | 29 octombrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Dreptul muncii |

Conflictele de muncă dintre salariaţi şi angajatori vizează anumite interese cu caracter social-economic sau drepturi rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă. Prin conflict de muncă se înțelege totalitatea divergențelor nesoluționate dintre salariați și angajatori privind stabilirea și modificarea condițiilor de muncă, inclusiv a salariilor, desfășurarea negocierilor colective, încheierea, modificarea și executarea contractelor colective de muncă și a convențiilor colective, refuzul de a lua în considerare poziția reprezentanților salariaților, în procesul adoptării actelor juridice ce conțin norme ale dreptului muncii, precum și divergențele referitoare la interesele economice, sociale sau profesionale ale salariaților, apărute la diverse niveluri între partenerii sociali.

13. Laicizarea perspectivei asupra pedepsei. Schimbarea paradigmei execuționale și criminologice

UJ Premium | | 22 octombrie 2025
Publicat în : Drept Penal şi Procesual Penal și Revista Universul Juridic |

Ideea potrivit căreia scopul privării de libertate trebuie să fie, în primul rând, îndreptarea morală a persoanelor condamnate își are originile în dreptul canonic. Cum închisorile ecleziastice aveau o structură celulară, bazată pe izolare și pe un regim individualizat, această abordare a fost posibilă și aplicabilă într-un anumit context istoric. Totuși, odată cu apariția închisorilor laice organizate pe regimul de detenție în comun, accentul pus pe îndreptarea morală individuală și-a pierdut relevanța practică.

14. Informarea asociaților și accesul la date suplimentare în cadrul adunărilor generale

UJ Premium | și | 21 octombrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept comercial |

Scopul privind procedura organizării ținerii adunării generale este acela că obiectul convocării și exercitarea dreptului de vot trebuie să asigure îndeplinirea obligației de informare cu privire la obiectul adunării, iar convocarea nelegală, nemenționarea în convocator a ordinii de zi ori a textului integral al propunerilor sau expunerea lacunară a problemelor ce fac obiectul deliberării fiind neregularități, ce au aptitudinea de a genera nulitatea deciziei sociale.

15. Garanțiile dreptului la un proces echitabil prin prisma jurisprudenței CtEDO

UJ Premium | și | 16 octombrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și CEDO |

Dreptul la un proces echitabil, consacrat în art. 6 al Convenţiei, reprezintă piatra unghiulară a protecţiei judecătoreşti europene. Textul prevede, în termeni generali, dreptul la „o audiere echitabilă şi publică într-un termen rezonabil de către un tribunal independent şi imparţial” şi include garanţii specifice pentru procedurile penale (dreptul la informare asupra acuzaţiilor, asistarea de către avocat, timp şi condiţii adecvate pentru pregătirea apărării etc.).

16. Norma juridică și creația intelectuală: perspective de teorie generală a dreptului asupra protecției inovației

UJ Premium | | 14 octombrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Dreptul proprietății intelectuale |

Norma juridică, ca unitate de semnificație și comandă socială, este produsul unei opțiuni normative ce reflectă valori – securitate, echitate, eficiență – și constrângeri instituționale. În domeniul creației intelectuale, protecția juridică este justificată în tradiția teoriei dreptului, atât prin rațiuni utilitariste (crearea unui stimulent pentru inovatori prin recunoașterea unei exclusivități temporare), cât și prin rațiuni deontologice, care pun în lumină legătura personală dintre autor și operă.

17. Cum este ocrotită căsătoria prin intervenția normelor ordinii publice de drept internațional privat român?

UJ Premium | | 13 octombrie 2025
Publicat în : Dreptul Familiei și Revista Universul Juridic și Drept internațional privat |

Art. 2564 alin (2) C. civ. dispune: „Aplicarea legii străine încalcă ordinea publică de drept internațional privat român în măsura în care ar conduce la un rezultat incompatibil cu principiile fundamentale ale dreptului român ori ale dreptului Uniunii Europene și cu drepturile fundamentale ale omului”. Din perspectiva art. 2564 alin. (2) C. civ., ordinea publică de drept internațional privat român este alcătuită din totalitatea principiilor fundamentale ale dreptului român, ale dreptului UE și din drepturile fundamentale ale omului care intră în raporturile juridice cu element de extraneitate.

18. Aspecte teoretice și practice privind subrogația. Studiu de caz

UJ Premium | | 10 octombrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept civil |

Între momentul nașterii sale valabile și încetarea existenței sale prin unul dintre modurile prevăzute de lege, obligația civilă este susceptibilă de transmitere și/sau transformare. Printre mecanismele de transmitere și/sau transformare a obligației civile se regăsesc instituțiile: cesiunii de creanță, cesiunii de contract, preluarea de datorie, subrogația și novația; aceasta din urmă având un veritabil efect de transformare.

19. Punerea în executare a sechestrului asigurător în procesul civil

UJ Premium | | 08 octombrie 2025
Publicat în : Senior-editori și Executare silită și Revista Universul Juridic și Drept procesual civil |

Potrivit art. 952 C. pr. civ., „sechestrul asigurător constă în indisponibilizarea bunurilor mobile sau/şi imobile urmăribile ale debitorului aflate în posesia acestuia sau a unui terț în scopul valorificării lor în momentul în care creditorul unei sume de bani va obține un titlu executoriu”.

20. Camera Preliminară – filtrul judiciar al acuzării în dreptul penal internațional

UJ Premium | | 07 octombrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept internațional public |

Tematica prezentului studiu se înscrie în sfera garanțiilor procesuale din dreptul penal internațional, cu accente pe rolul inovator al Camerei Preliminare în arhitectura Statutului de la Roma. Această instituție a fost concepută ca o reacție la criticile formulate împotriva tribunalelor penale internaționale pentru fosta Iugoslavie și Rwanda, unde lipsa unui filtru judiciar între Procuror și instanța de judecată a fost percepută ca o vulnerabilitate a echilibrului procesual.



logo Blog