1. Atacurile iraniene în Strâmtoarea Hormuz între utilizarea forței, atac armat și operațiuni în zona gri ca formă de agresiune maritimă liminală zahhakiană

UJ Premium | Cristina Elena Popa și Cătălin-Silviu Săraru și Cecilia Ciocîrlan și Filofteia Repez și Mircea Valentin Cârlan | 09 aprilie 2026
Publicat în : Drept internațional public și Revista Universul Juridic |

Strâmtoarea Hormuz este, simultan, un coridor geografic îngust și o infrastructură juridică globală: prin această strâmtoare au tranzitat în 2024 aproximativ 20 milioane barili/zi de petrol, aproximativ 20% din consumul global de lichide petroliere, iar importanța pentru piețele LNG...

2. Activitatea mercenarilor – studiu de drept penal comparat (statele din CSI și companiile militare private)

UJ Premium | Vasili Beda și Andrei Nastas | 18 martie 2026
Publicat în : Drept internațional public și Revista Universul Juridic |

Statisticile din ultimele decenii evidențiază o creștere semnificativă a activităților mercenare la nivel global, cu o incidență sporită în regiuni precum America Centrală, Africa, teritoriile fostei Iugoslavii, Orientul Mijlociu, Irak, Afganistan, Caucazul de Nord și Ucraina.

3. Competenţa organismelor internaționale în constatarea și sancționarea persoanelor culpabile de încălcări grave ale dreptului internațional

UJ Premium | Elena Tania Năvodariu și Gheorghe Daniel Ștefan | 24 februarie 2026
Publicat în : Drept internațional public |

Pornim de la faptul că justiția națională trebuie să fie primul reper în impunerea respectării drepturilor omului și a dreptului umanitar, de la faptul că, eficacitatea constatării săvârșirii unor infracțiuni și a urmăririi acestora pe plan național depinde de exercitarea obligațiilor asumate pe plan internațional de către state.

4. Regimul executării pedepselor privative de libertate dispuse de Curtea Penală Internațională: analiză normativă și practică

UJ Premium | Nicolae-Cătălin Magdalena | 20 februarie 2026
Publicat în : Drept internațional public și Drept penal și Revista Universul Juridic |

Tematica prezentului studiu se înscrie în sfera executării pedepselor privative de libertate dispuse în contextul dreptului penal internațional de către Curtea Penală Internațională (CPI), cu accente doctrinare și jurisprudențiale. De la început trebuie evidențiat faptul că executarea pedepselor privative de libertate pronunțate de Curtea Penală Internațională (CPI) reprezintă una dintre dimensiunile cele mai puțin explorate ale dreptului penal internațional.

5. Drepturile omului în criza implementării

UJ Premium | Nicolae Voiculescu și Maria-Beatrice Berna | 17 februarie 2026
Publicat în : Drept internațional public și CEDO |

În perioada dificilă pe care o parcurgem la nivel internațional, caracterizată prin criza profundă a multilateralismului, a dreptului internațional și a instituțiilor aferente este necesară o acțiune concordată mai eficientă pentru a prezerva ceea ce comunitatea internațională a reușit să construiască în materia relațiilor interstatale prin concretizarea unor principii fundamentale cum sunt demnitatea, egalitatea, nediscriminarea, cooperarea reciproc avantajoasă.

6. Recidiva internațională și efectele juridice ale hotărârilor de condamnare străine în dreptul penal român

UJ Premium | Andrada Pascu | 20 noiembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept penal și Drept internațional public |

Recidiva internațională poate fi definită, în dreptul penal român, ca fiind acea formă a recidivei, în care primul termen constă într-o hotărâre definitivă de condamnare pronunțată de o instanță străină pentru o faptă prevăzută și de legea penală română...

7. Camera Preliminară – filtrul judiciar al acuzării în dreptul penal internațional

UJ Premium | Nicolae-Cătălin Magdalena | 07 octombrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept internațional public |

Tematica prezentului studiu se înscrie în sfera garanțiilor procesuale din dreptul penal internațional, cu accente pe rolul inovator al Camerei Preliminare în arhitectura Statutului de la Roma. Această instituție a fost concepută ca o reacție la criticile formulate împotriva tribunalelor penale internaționale pentru fosta Iugoslavie și Rwanda, unde lipsa unui filtru judiciar între Procuror și instanța de judecată a fost percepută ca o vulnerabilitate a echilibrului procesual.

8. Activitatea mercenarilor – studiu de drept penal comparat (statele din Europa)

UJ Premium | Vasili Beda | 25 septembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept internațional public |

Activitatea mercenarilor se manifestă în contextul conflictelor armate interne sau internaționale, al operațiunilor clandestine desfășurate de entități statale sau politice împotriva altor state cu scopul destabilizării situației politice interne a acestora, al comerțului ilicit în vederea obținerii de profit sau al activităților teroriste menite să intimideze populația sau comunitatea internațională. Aceste activități pot include, dar nu se limitează la, operațiuni militare, sabotaj, spionaj și alte acțiuni subversive.

9. Ordinea juridică în dreptul internaţional umanitar

UJ Premium | Elena Roxana Vișan | 09 septembrie 2025
Publicat în : Drept internațional public și ICJ |

Articolul de față analizează ordinea juridică în dreptul internațional umanitar și evidențiază criza actuală a respectării normelor și necesitatea adaptării acestora la noile realități militare și politice globale. Astfel, autoarea subliniază importanța tratatelor de la Haga și Geneva ca fundament al protecției umane în conflicte armate și nevoia consolidării lor pentru menținerea păcii și securității internaționale.

10. Evoluția istorică a mandatului de arestare internațional între tradiție juridică și necesitate modernă

UJ Premium | Andreea Corsei | 01 septembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept internațional public |

În contextul globalizării infracționalității, al intensificării migrației și al mobilității crescute a persoanelor, cooperarea judiciară internațională în materie penală a dobândit o relevanță fără precedent. Unul dintre instrumentele centrale ale acestei cooperări este mandatul de arestare internațional – o măsură care urmărește identificarea, localizarea și predarea unei persoane suspectate sau condamnate, aflate pe teritoriul unui alt stat decât cel care solicită intervenția. Dintr-o perspectivă istorică și juridică, acest mecanism a cunoscut o transformare profundă: de la un act preponderent diplomatic și politizat, specific epocii extrădării clasice, la un instrument modern, judiciar, reglementat prin standarde internaționale și regionale, precum și prin jurisprudență consolidată.

11. Hotărârea Infrastruecturas şi drepturile individuale ale entităţilor contractante. Un nou tip de efect direct?

UJ Premium | Amelia-Raluca Onișor | 06 august 2025
Publicat în : RRDJ și Drept internațional public |

În jurisprudenţa CJUE privind efectul direct al directivelor UE, s a recunoscut efectul direct vertical ascendent (particulari împotriva statului), fără a permite însă statului să impună obligaţii particularilor printr o directivă netranspusă sau transpusă incorect.

12. Cooperarea Republicii Moldova cu România și Uniunea Europeană în domeniul securității și apărării

UJ Premium | Marcel Boşcaneanu și Andrei Nastas | 12 iunie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept internațional public |

În contextul creșterii tensiunilor, instabilităților din domeniul securității și apărării la nivel internațional, regional, respectiv național, se impune o gestionare mai serioasă și pe alocuri chiar o resetare totală a activităților instituțiilor statului față de aceste domenii.

13. Drept Internațional Economic Spațial - Diviziune autonomă emergentă a dreptului internațional (prezentare conceptuală)

UJ Premium | Nasty Vlădoiu | 22 mai 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept internațional public |

Evoluțiile politice, economice și tehnologice ale secolului al XX-lea și ale începutului secolului al XXI-lea reprezintă, pentru întreaga omenire, un context istoric complex, mai ales din perspectiva primelor explorări spațiale.

14. Parteneriatul public-privat în lupta împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului

UJ Premium | Laszlo Attila Baratki | 04 martie 2025
Publicat în : Drept Procesual Penal și Drept Civil şi Procesual Civil și Drept Internaţional și Drept Penal şi Procesual Penal și Drept civil și Drept procesual civil și Drept penal și Drept constituțional și Drept internațional public și Drept internațional privat și Dreptul securității sociale și Drept european |

Conceptul PPP are ca scop crearea unui nivel mai ridicat de valoare adăugată prin perfecţionarea, expertiza, capacitatea de inovare mai mare şi puterea de gestionare a sectorului privat, aşa‑numiţii câştigători fiind nu numai părţile contractante, ci şi toate părţile interesate, inclusiv membrii societăţii. De asemenea, sectorul privat poate investi în anumite domenii ale sectoarelor publice, în proiecte previzibile pe termen lung, iar sectorul public poate furniza servicii de înaltă calitate cetăţenilor săi într‑un mod eficient din punctul de vedere al costurilor...

15. Rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în asigurarea unității, coerenței şi dezvoltării dreptului Uniunii Europene, ilustrat prin jurisprudenţă recentă

UJ Premium | Octavia Spineanu Matei | 24 februarie 2025
Publicat în : Drept Administrativ şi Constituţional și Drept Internaţional și Drept procesual civil și Drept constituțional și Drept internațional public și Drept european |

Spre deosebire de Curtea Constituţională, Curtea de Justiţie nu se pronunţă în mod direct cu privire la eventuala incompatibilitate a unei dispoziţii de drept naţional cu dreptul Uniunii. Curtea se rezumă la a interpreta dreptul Uniunii, problema compatibilităţii dreptului naţional cu această interpretare trebuind să fie soluţionată, în cele din urmă, de instanţa de trimitere. De asemenea, consecinţele unei eventuale incompatibilităţi trebuie trase tot de instanţa de trimitere şi ele diferă după cum e vorba de norme ale dreptului UE cu efect direct sau nu...

16. Traficul de ființe umane - mit sau realitate în Republica Moldova?

UJ Premium | Andrei Nastas și Nicoleta Budurin | 18 decembrie 2024
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept penal și Drept internațional public |

În ultimele decenii, crima organizată transfrontalieră s-a globalizat și a devenit una dintre principalele puteri economice și armate ale lumii; astfel, putem considera acest fenomen o ameninţare chiar și la adresa siguranţei naţionale.

17. Frontierele de reglementare ale Mării Negre prin cartografia dreptului european și internațional al Uniunii. Un studiu de caz - Strategia de securitate maritimă a României: unde, când și cum?

UJ Premium | Cristina Elena Popa | 04 decembrie 2024
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept internațional public |

În această analiză avem în vedere atât rolul statelor și al organizațiilor internaționale interguvernamentale, cât și ierarhia lor în grupa subiectelor de drept internațional. Studiul de caz are menirea de a conștientiza actorii implicați în securitate, cu privire la unele interpretări din care nu trebuie să le scape niciun moment rolul clasic, tradițional al statelor ca subiecte de drept internațional față de rolul organizațiilor internaționale. interguvernamentale de subiecte derivate de drept internațional (acestea fiind creația statelor și nu invers).

18. Dublin III – Un instrument eficient de garantare a reunificării familiale?

UJ Premium | Mihaela-Adriana Oprescu | 27 noiembrie 2024
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept internațional public |

O privire atentă asupra provocărilor societale relevă faptul că fenomenul migraționist, atât de intensificat în ultimele decenii, își găsește izvorul într-un melanj de cauze politice, economice, demografice, sociale, climatice. Perceput ca un spațiu autentic „de libertate, securitate și justiție”, în conformitate cu art. 3 alin. (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), teritoriul statelor membre este văzut ca un adevărat „El Dorado”, bogat nu în metale prețioase, ci în oportunități pentru o viață mai bună, urmărite de cei care fug din țările de origine, motivați de teama pauperității, a războiului, a inechității și tratamentului discriminatoriu, ori pur și simplu din dorința de a asigura un trai mai bun copiilor lor.

19. Contenciosul protecției internaționale în Franța și România: rațiunea unei jurisdicții specializate (partea a II-a)

UJ Premium | Adelina-Maria Tudurachi | 30 octombrie 2024
Publicat în : Drept internațional public |

Fenomenul migrator este fără îndoială influențat de dinamica scenei internaționale. Astfel, este evident că episoadele recente de instabilitate, conflictele interne ori interetatice tot mai numeroase, au zdruncinat climatul aparent pașnic ori mai puțin tensionat, prefigurat după cel de-Al Doilea Război Mondial.

20. Contenciosul protecției internaționale în Franța și România: rațiunea unei jurisdicții specializate (partea I)

UJ Premium | Adelina-Maria Tudurachi | 24 octombrie 2024
Publicat în : Drept internațional public |

În conformitate cu dispozițiile europene în materie, și anume prevederile Directivei 2013/32/UE, deciziile naționale defavorabile persoanei aflate în căutarea unui refugiu la nivel internațional pot fi atacate în fața unui organ jurisdicțional, fără a fi prevăzute detalii exhaustive cu privire la acest remediu judiciar în cuprinsul instrumentului european citat.

• <<
• <
• 1 (current)
• 2
• >
• >>