1. Falsificarea documentelor, între imaginar și realitate

UJ Premium | Maria-Cristina Giunca | 28 noiembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept penal |

Viața cotidiană ne dovedește că în fiecare zi falsificăm acte. De ce facem aceasta afirmație gravă? Pentru că nu de puține ori auzim expresia „Semnează aici în locul lui X! Nu este nicio problemă! Este plecat și mă grăbesc să depun documentația!”, „Știi PIN-ul! Scoate suma din bancomat!”. Și nu de puține ori considerăm că a semna în locul altei persoane, fără a aveam mandat expres în acest sens, este un lucru „normal”. Problema falsificării actelor a căpătat amploare în societatea modernă, datorită numărului mare de acte care circulă. Folosim acte tipărite, dactilografiate, manuscris, imprimat în alte moduri (xerox, laser etc.)

2. Justiţiabilitatea drepturilor economice, sociale şi culturale: argumente

UJ Premium | Laura Maria Crăciunean | 28 noiembrie 2025
Publicat în : Varia |

Înainte de a evidenţia principalele raţiuni pentru care am ales această temă şi de a prezenta, pe scurt, structura prezentului demers, considerăm că sunt utile câteva clarificări de natură terminologică. Acestea se referă la noţiunea de „justiţiabilitate” şi, respectiv, la sintagma „drepturi justiţiabile”, care, fiind preluate din terminologia juridică engleză, ar putea fi de natură a genera unele inexactităţi de interpretare.

3. Repere constituționale privind instituirea procedeului de autorizare financiară în Republica Moldova

UJ Premium | Andrei Nastas și Alexandru Armeanic | 27 noiembrie 2025
Publicat în : Drept Administrativ şi Constituţional |

Apariţia primelor elemente financiare şi mai ales formarea, administrarea, utilizarea şi controlul resurselor financiare ale statului contemporan constituie rezultatul unui proces istoric complex şi îndelungat. Aşadar, formarea sistemului financiar are un caracter istoric ce a apărut independent de voinţa şi conştiinţa oamenilor...

4. Comparaţie între răspunderea civilă contractuală şi răspunderea civilă delictuală. Problema cumulului celor două răspunderi

UJ Premium | Elena Laura Socol (Lupu) | 27 noiembrie 2025
Publicat în : |

Prezentul articol compară răspunderea civilă contractuală cu cea delictuală, evidențiind că prima rezultă din încălcarea unei obligații asumate prin contract, iar a doua din fapta ilicită care cauzează prejudicii. Astfel, sunt analizate diferențele privind condițiile angajării răspunderii, sarcina probei, natura prejudiciului și modul de reparare a acestuia.

5. Proceduri de executare silită atipice și implicațiile în dreptul penal

UJ Premium | Vasile Drăghici și Zafer Sadîc | 27 noiembrie 2025
Publicat în : Executare silită și Drept procesual civil |

Articolul evocă implicațiile generate de interacțiunea dreptului civil și dreptului procesual civil în materie de executare silită cu dreptul penal, cu referire expresă la procedurile de executare silită atipică. Sunt relevate practici atipice ce pot depăși limitele legalității și pot pătrunde în sfera ilicitului penal. Analiza interferențelor dreptului civil cu dreptul penal în materia executării silite atipice explorează principalele infracțiuni ce pot decurge din astfel de proceduri, cu succinte referiri la jurisprudența națională și internațională.

6. Limitele în interes public ale dreptului de proprietate privată. Particularităţi

UJ Premium | Viorel Terzea | 26 noiembrie 2025
Publicat în : Drept Civil şi Procesual Civil și RRDP și Drept constituțional |

Prezentul articol analizează limitele impuse dreptului de proprietate privată în interes public, în raport cu dispozițiile Constituției României, CEDO și Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Astfel, autorul subliniază că aceste restrângeri trebuie să respecte principiul proporționalității și să asigure un echilibru just între interesul general și protecția drepturilor individuale ale proprietarilor.

7. Examen al practicii judiciare cu privire la hotărârile de condamnare definitive ale executorilor judecătoreşti excluşi din profesie de la intrarea în vigoare a Legii nr. 188/2000 până în prezent

UJ Premium | Verginel Lozneanu și Negruț Gina | 26 noiembrie 2025
Publicat în : Executare silită și RRES |

Prezentul articol analizează hotărârile definitive prin care executorii judecătorești au fost condamnați penal și excluși din profesie, evidențiind principalele infracțiuni întâlnite. Astfel, se observă faptul că, de la intrarea în vigoare a Legii nr. 188/2000, 22 de executori au fost îndepărtați din profesie, subliniind importanța respectării rigorilor legale.

8. Durata şederii: condiţie pentru dobândirea dreptului de şedere pe termen lung pe teritoriul României

UJ Premium | Silviu-Ionuț Voicu | 25 noiembrie 2025
Publicat în : |

Prezentul articol analizează condițiile legale pentru obținerea dreptului de ședere pe termen lung în România, în special cerința unei șederi continue de cinci ani cu absențe limitate. Astfel, autorul arată că excepția actuală, valabilă doar pentru activități de transport internațional, este insuficientă și propune extinderea ei pentru a include și alte motive obiective.

9. Efectele solidarității pasive între creditor şi (co)debitorii solidari

UJ Premium | Ioan Adam | 25 noiembrie 2025
Publicat în : Ştiri juridice și Revista Dreptul |

Dispozițiile art. 1447 alin. (1) C.civ. subliniază faptul că în materia „drepturilor creditorului”, acesta „poate cere plata oricăruia dintre debitorii solidari, fără ca acesta să îi poată opune beneficiul de diviziune”. Pentru acuratețe juridică, apreciem că limitarea la alegerea termenului de „plată” utilizat de noul legiuitor pentru a marca „executarea obligației solidare” limitează alegerea creditorului la „executarea obligației” prin „plată”, cu excluderea oricărei posibilități de „stingere” a acesteia prin mijloacele pe care le vom analiza în cele ce vor urma.

10. Lichidarea regimului matrimonial. Natura juridică. Studiu de caz

UJ Premium | Flavius A. Baias și Flavius Alexandru Boar și Andreea Boar | 24 noiembrie 2025
Publicat în : RDF |

În ultimul timp, se ridică din ce în ce mai frecvent probleme legate nemijlocit de natura lichidării regimului matrimonial. Astfel, una dintre dificultăţile ridicate recent este dacă părţile mai pot demonstra, după semnare, că, de fapt, cotele nu au fost calculate corect. Aceasta pe motivul că, la momentul respectiv, nu au cunoscut contribuţia reală din partea soţilor la dobândirea bunurilor şi executarea datoriilor comune. Chestiunea vizează, practic, măsura în care actul de lichidare poate fi considerat o tranzacţie în sensul art. 2.267 2.278 C. civ. Dificultăţi similare s au ridicat inclusiv în practica notarială, de exemplu, în cadrul dosarelor succesorale. Mai precis, întrebarea dacă lichidarea regimului este în toate cazurile un act de dispoziţie prezintă relevanţă când intervin persoane lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă. Situaţia devine de interes imediat în urma reformelor care permit, actualmente, persoanelor cu capacitate restrânsă, în special minorilor între 14 şi 18 ani, să accepte singure moştenirea, fără încuviinţarea instanţei de tutelă. Prin urmare, problemele aferente de calificare juridică se manifestă vizibil în privinţa lichidării regimului matrimonial, realizată în cadrul dosarului succesoral. Din aceeaşi perspectivă se cuvine abordată chestiunea dacă mandatul pentru actul de lichidare trebuie să fie special ori este suficient unul consimţit, bunăoară, în termeni largi pentru realizarea procedurii succesorale.

11. Ordine şi dezordine în procedura civilă

UJ Premium | Cătălin Lungănașu | 21 noiembrie 2025
Publicat în : Drept procesual civil |

Prima problemă pe care o supunem atenţiei este relevată de o soluţie jurisprudenţială recentă în care se aduce în discuţie, mai mult sau mai puţin explicit, rolul activ pe care instanţa civilă ar trebui să îl manifeste în raport cu principiul disponibilităţii părţilor (mai exact, cel recunoscut reclamantului).

12. Clauza Nuremberg – Quo Vadis?

UJ Premium | Gabriel Ola | 21 noiembrie 2025
Publicat în : |

Prezentul articol analizează „clauza Nuremberg” din CEDO, creată pentru a valida condamnările pentru crimele comise în al Doilea Război Mondial. Astfel, autorul arată că jurisprudența recentă a CEDO a restrâns aplicarea acestei clauze doar la contextul istoric originar, confirmând că, în prezent, nu mai poate fi invocată ca excepție de la principiul „nullum crimen, nulla poena sine lege”.

13. Limitele efectului obligatoriu al deciziilor Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor și principiul legalității în reevaluarea ofertelor – aspecte practice – studiu jurisprudențial

UJ Premium | Tudor George Giurgiu | 21 noiembrie 2025
Publicat în : Varia |

Articolul examinează tensiunea existentă între efectul obligatoriu al deciziilor Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și principiul legalității care guvernează activitatea autorităților contractante în cadrul procedurilor de achiziții publice. Pornind de la o speță inspirată din practica recentă, este analizată situația în care, în cursul reevaluării ofertelor dispuse prin decizie CNSC, autoritatea contractantă constată o nouă neconformitate – neincluderea contribuției asiguratorii pentru muncă (CAM) – neexaminată anterior de Consiliu. Studiul urmărește conturarea limitelor de conformare ale autorității contractante și identificarea unei interpretări echilibrate între respectarea deciziei CNSC și obligația de a asigura legalitatea procedurii de achiziție.

14. Recidiva internațională și efectele juridice ale hotărârilor de condamnare străine în dreptul penal român

UJ Premium | Andrada Pascu | 20 noiembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept penal și Drept internațional public |

Recidiva internațională poate fi definită, în dreptul penal român, ca fiind acea formă a recidivei, în care primul termen constă într-o hotărâre definitivă de condamnare pronunțată de o instanță străină pentru o faptă prevăzută și de legea penală română...

15. Considerații cu privire la semnificația juridică a termenului „copil” în legislația română și internațională*

UJ Premium | Teodor Bodoașcă și Natalia Saharov | 20 noiembrie 2025
Publicat în : Senior-editori și Drept Civil şi Procesual Civil și Executare silită |

Reluăm o temă care a mai făcut obiectul analizelor noastre anterioare – semnificația juridică a termenului „copil”. De această dată, analiza este extinsă la înțelesul termenului prevăzut de art. 1 din Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și semnalarea existenței unei deosebiri importante față de reglementările din România. De asemenea, aducem în discuție anumite aspecte inedite în legătură cu semnificația termenului „copil” în reglementarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului și Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, pe de o parte, și actualul Cod civil pe de altă parte.

16. O aplicație particulară a principiului precauției în domeniul achizițiilor publice sau pledoarie pentru rolul activ al autorității contractante în determinarea capacității ofertanților de a realiza în mod legal contractul – abundans cautela non nocet

UJ Premium | Dumitru Daniel Șerban | 20 noiembrie 2025
Publicat în : PR |

17. Abuzul de drept în exerciţiul dreptului de proprietate

UJ Premium | Șerban Diaconescu | 19 noiembrie 2025
Publicat în : RRDP |

Prezentul articol analizează abuzul de drept în exercitarea dreptului de proprietate, evidențiind situațiile în care acesta este folosit excesiv sau cu intenția de a vătăma. Astfel, autorul propune soluții flexibile pentru sancționarea acestor abuzuri și menținerea echilibrului social.

18. Libertatea de exprimare în era tehnologiei digitale avansate – certitudini și incertitudini juridice

UJ Premium | Ada-Iuliana Popescu | 18 noiembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și AI |

În era digitală, una din cele mai inedite provocări o reprezintă reglementarea normativă a producerii și utilizării inteligenței artificiale (IA), stabilirea unui cadru juridic internațional și național care să asigure dezvoltarea unor modele de inteligență artificială de încredere, dar fără a sufoca însă inovația și progresul tehnologic.

19. Rolul şi misiunea executorului judecătoresc în faza de executare

UJ Premium | Eugen Hurubă | 18 noiembrie 2025
Publicat în : Executare silită și RRES |

Pentru a identifica rolul şi misiunea executorului judecătoresc în procesul civil şi îndeosebi în faza de executare silită, este necesară o privire separată a profesiei de executor judecătoresc, pe de o parte, şi a procedurilor de executare silită, pe de altă parte...

20. Convergențe privind dreptul de proprietate în materia arendării. Elemente de constituționalitate

UJ Premium | Adela Safta și Lavinia Popescu | 17 noiembrie 2025
Publicat în : Revista Universul Juridic și Drept civil |

Mecanismele, metodele și frecvența cu care statul prin autorități locale și nu numai își face cunoscute reglementările ce vizează drepturile și obligațiile persoanelor care dețin în arendă bunuri ori sunt arendași este deopotrivă în interesul contribuabilului partener și actor în atragerea corectă a veniturilor la bugetul de stat, în acord cu beneficiile venitului astfel obținut din arendă.

• <<
• <
• 1 (current)
• 2
• 3
• >
• >>